Retinopatia diabetică este cea de-a doua cauză de orbire în Franţa.
Retinopatia diabetică afectează în special populaţia activă cu vârste cuprinse între 20 și 55 de ani. Este vorba despre o afecţiune a celor care suferă de diabet, manifestată prin deteriorarea vaselor de sânge din retină. La unele persoane vasele de sânge se umflă şi se sparg în interiorul retinei. La altele, se dezvoltă vase de sânge anormale pe suprafaţa retinei şi a corpului vitros. Pierderea vederii poate fi provocată în două moduri. Mai întâi, vase de sânge anormale şi fragile se pot sparge şi sângera în mijlocul ochiului şi astfel înceţoşează vederea. Aceasta se numeşte retinopatie proliferativă şi reprezintă stadiul cel mai avansat al acestei afecţiuni. În al doilea rând, se poate scurge lichid în centrul maculei, umflând-o şi încețoșând astfel vederea.
Nu există simptome la debutul acestei afecţiuni, dar atunci când macula (responsabilă pentru vederea centrală) este afectată, se produce o pierdere a vederii de detaliu. Diagnosticul se stabileşte printr-un examen oftalmologic complet cu picături de dilatare. Cazurile mai avansate necesită şi efectuarea unei angiografii (examenul fundului de ochi folosind un colorant fluorescent) sau OCT. Tratamentul obişnuit constă în fotocoagularea cu laser, care opreşte sau încetineşte scurgerile de sânge şi de lichid în ochi şi retractă vasele de sânge anormale; uneori s-a recurs la injecţii intravitreene cu cortizon sau anti-VEGF şi, în ultimul rând, pe cale chirurgicală, prin vitrectomie şi laser.
